Vinurile rose românești au obținut un record de medalii la Concours Mondial de Bruxelles
În ultimul weekend al lunii martie a avut loc, în premieră pentru România, la Constanța, Sesiunea de vinuri Rosé din cadrul Concours Mondial De Bruxelles.
Concours Mondial de Bruxelles (CMB) a fost înființat în 1994 la Bruxelles, Belgia, iar după 20 de ediții a devenit concurs itinerant, fiind găzduit de cele mai celebre regiuni viticole din lume. În 2020, CMB s-a divizat în mai multe sesiuni, una dedicată vinurilor albe şi roșii, una vinurilor roze, una spumantelor şi una vinurilor dulci şi licoroase.
Rose Session, parte a Concours Mondial de Bruxelles, a avut loc la Constanța în perioada 28 - 30 martie 2025, iar timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaționali au analizat și evaluat în orb vinuri rosé din întreaga lume, o parte din ele fiind din România.
Acest concurs au adus României 52 de medalii -un record absolut pentru participarea românească la un concurs internațional de vinuri:
🏅 3 Mari Medalii de Aur
🥇 20 Medalii de Aur
🥈 29 Medalii de Argint
Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, produs de Crama Liuta, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.
Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Domeniul Vlădoi (ambele cu 3 medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.
Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - 3 Mari Medalii de Aur, 10 de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova, cu 7 de Aur şi 4 de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.
Acest rezultat clasează România pe locul 4 în ierarhia mondială a țărilor medaliate, după Franța, Italia și Spania, confirmând atât calitatea vinurilor rosé autohtone, cât și potențialul regiunii Dobrogea, care a fost gazda ediției din acest an.
Este o reușită istorică pentru România, cu atât mai importantă cu cât țara noastră a găzduit pentru prima dată această competiție internațională de top.
Lista completă a vinurilor medaliate la Concours Mondial de Bruxelles Rosé Session poate fi găsită aici.
Concours Mondial de Bruxelles (CMB) a fost înființat în 1994 la Bruxelles, Belgia, iar după 20 de ediții a devenit concurs itinerant, fiind găzduit de cele mai celebre regiuni viticole din lume. În 2020, CMB s-a divizat în mai multe sesiuni, una dedicată vinurilor albe şi roșii, una vinurilor roze, una spumantelor şi una vinurilor dulci şi licoroase.
Rose Session, parte a Concours Mondial de Bruxelles, a avut loc la Constanța în perioada 28 - 30 martie 2025, iar timp de trei zile, aproape 70 de degustători internaționali au analizat și evaluat în orb vinuri rosé din întreaga lume, o parte din ele fiind din România.
Acest concurs au adus României 52 de medalii -un record absolut pentru participarea românească la un concurs internațional de vinuri:
🏅 3 Mari Medalii de Aur
🥇 20 Medalii de Aur
🥈 29 Medalii de Argint
Vinurile Arida Cabernet Sauvignon Rose 2024, produs de Crama Liuta, Charme de la Mer Roze 2024 şi Lacrima Lui Ovidiu 5 Roze (vin licoros) sunt rozeurile româneşti care au primit cea mai înaltă distincţie, Marea Medalie de Aur.
Producătorii cu cele mai premiate vinuri au fost Murfatlar Vinul (cu două mari medalii de Aur, una de Aur şi două de Argint), Cramele Recaş şi Domeniul Vlădoi (ambele cu 3 medalii de Aur şi una de Argint) şi Cramele Cotnari, cu două medalii de Aur şi două de Argint.
Dobrogea a fost regiunea cu cele mai multe vinuri roze premiate - 3 Mari Medalii de Aur, 10 de Aur şi 13 de Argint, urmată de Moldova, cu 7 de Aur şi 4 de Argint. Dintre vinurile româneşti premiate, 45 au fost vinuri liniştite, 6 spumante şi unul vin licoros.
Acest rezultat clasează România pe locul 4 în ierarhia mondială a țărilor medaliate, după Franța, Italia și Spania, confirmând atât calitatea vinurilor rosé autohtone, cât și potențialul regiunii Dobrogea, care a fost gazda ediției din acest an.
Este o reușită istorică pentru România, cu atât mai importantă cu cât țara noastră a găzduit pentru prima dată această competiție internațională de top.
Lista completă a vinurilor medaliate la Concours Mondial de Bruxelles Rosé Session poate fi găsită aici.
Am stat de vorbă cu Valentin Ceafalau, Comunicator de vinuri și organizatorul român al Concours Mondial de Bruxelles Rose Session 2025 pentru a afla câteva detalii la cald, imediat ce s-a încheiat concursul.
Las mai jos răspunsurile sale:
Carmina Nițescu: Ce înseamnă pentru România desfăşurarea sesiunii de vinuri Rose din cadrul Concours Mondial de Bruxelles?
Valentin Ceafalau: Am convingerea ca, prin organizarea acestui concurs în Constanţa, timp de trei zile, România s-a aflat pe marea scenă a lumii vinurilor! Poate părea uşor patetic (în sensul clasic românesc al termenului), însă chiar aşa a fost!
Concours Mondial de Bruxelles, dincolo de faptul că este unul dintre cele mai influente şi riguroase concursuri de vinuri din lume, are o capacitate colosală de promovare internaţională, atât datorită influenţei sale în rândul consumatorilor şi a specialiştilor deopotrivă, cât şi prin faptul că cei aproape 70 de juraţi invitaţi au devenit, la rândul lor, prin postările făcute pe rețelele sociale, prin articolele publicate, “ambasadori” ai Dobrogei şi României. Cu siguranţă că efectele asupra evoluţiei vinului românesc nu vor fi resimţite într-un termen scurt/mediu. Însă, este foarte important ca cei care au în grijă soarta vinului românesc să înţeleagă că organizarea acestui concurs a reprezentat un “pas” important, unul dintre multe altele făcute, în construirea şi promovarea generică a brandului România cu ajutorul vinului. Şi mai important este ca acest “pas” să fie urmat de alţii!
Carmina: Cum au fost juraţii întâmpinaţi la Constanţa la ediţia din acest an a Concours Mondial de Bruxelles Rose Session?
Valentin: Am încercat, împreună cu colegii din echipa Concours Mondial de Bruxelles, să organizăm această sesiune dedicată vinurilor roze respectând cele mai înalte standarde impuse de un eveniment de asemenea talie. Inclusiv la capitolul ospitalitate, am încercat să le oferim invitaţilor noştri cele mai bune condiţii posibile, aşa încât să nu fim mai prejos comparativ cu ediţiile anterioare organizate în Val D’Aosta (Italia), Valladolid (Spania), Lisabona (Portugalia) sau Split (Croaţia).
Carmina: Pe lângă sesiunile de jurizare, juraţii străini au făcut cunoştinţă şi cu cramele şi ospitalitatea Dobrogei, în fiecare zi având loc excursii la crame, precum şi cine dedicate specificului local. Spune-mi te rog mai multe despre asta.
Valentin: “Diversitate” este cuvântul care descrie cel mai bine Dobrogea! Aşa că am gândit întreg programul de vizite şi mese într-un mod care să reflecte această diversitate. Pe lângă vizitele la crame - de la cele mai mici, afaceri de familie, unele cu profil bio-organic, până la giganţii de vinificaţie de milioane de litri - am programat împreună cu partenerii noştri mesele aşa încât fiecare să reprezinte o etnie sau un grup social dobrogean. Astfel, invitaţii noştri au putut intra în contact cu gastronomia tătăreasca, turcească, armânească, românească tradiţională, pescărească dobrogeană sau românească fusion.
Carmina: Înţeleg că între juraţi au fost destul de mulţi buyers din diferite ţări, ceea ce pentru cramele din România reprezintă un mare plus, aceşti buyers luând contact direct atât cu vinurile rose din concurs, cât mai ales cu cramele pe care le-au vizitat pe parcursul zilelor petrecute în Dobrogea. Îmi poţi da câteva informaţii despre feedbackul pe care l-aţi primit de la aceştia? Cum le-au plăcut vinurile şi cramele româneşti?
Valentin: Da, a fost o premieră şi pentru acest concurs! Reprezentanţii CMB au invitat pentru această ediţie un număr semnificativ mai mare de achizitori ai unor mari lanţuri de retail sau reţele de magazine de vinuri din străinătate. Din juriu au mai făcut parte vinificatori, comercianţi de vinuri, comunicatori, jurnalişti, educatori şi somelieri. Dincolo de amabilitățile dictate de statutul de oaspeți, am simțit sincer că toți invitații au apreciat ospitalitatea, vinurile și gastronomia românească. Nu pot spune cu certitudine că le-a plăcut mai mult decât în altă parte sau că au inclus România într-un top al preferinţelor personale, însă au fost încântaţi de diversitatea oferită de gastronomia şi vinurile autohtone şi au apreciat sinceritatea, implicarea şi eforturile producătorilor români de a evolua.
Carmina Nițescu
Winesday.ro & Winesday App
Las mai jos răspunsurile sale:
Carmina Nițescu: Ce înseamnă pentru România desfăşurarea sesiunii de vinuri Rose din cadrul Concours Mondial de Bruxelles?
Valentin Ceafalau: Am convingerea ca, prin organizarea acestui concurs în Constanţa, timp de trei zile, România s-a aflat pe marea scenă a lumii vinurilor! Poate părea uşor patetic (în sensul clasic românesc al termenului), însă chiar aşa a fost!
Concours Mondial de Bruxelles, dincolo de faptul că este unul dintre cele mai influente şi riguroase concursuri de vinuri din lume, are o capacitate colosală de promovare internaţională, atât datorită influenţei sale în rândul consumatorilor şi a specialiştilor deopotrivă, cât şi prin faptul că cei aproape 70 de juraţi invitaţi au devenit, la rândul lor, prin postările făcute pe rețelele sociale, prin articolele publicate, “ambasadori” ai Dobrogei şi României. Cu siguranţă că efectele asupra evoluţiei vinului românesc nu vor fi resimţite într-un termen scurt/mediu. Însă, este foarte important ca cei care au în grijă soarta vinului românesc să înţeleagă că organizarea acestui concurs a reprezentat un “pas” important, unul dintre multe altele făcute, în construirea şi promovarea generică a brandului România cu ajutorul vinului. Şi mai important este ca acest “pas” să fie urmat de alţii!
Carmina: Cum au fost juraţii întâmpinaţi la Constanţa la ediţia din acest an a Concours Mondial de Bruxelles Rose Session?
Valentin: Am încercat, împreună cu colegii din echipa Concours Mondial de Bruxelles, să organizăm această sesiune dedicată vinurilor roze respectând cele mai înalte standarde impuse de un eveniment de asemenea talie. Inclusiv la capitolul ospitalitate, am încercat să le oferim invitaţilor noştri cele mai bune condiţii posibile, aşa încât să nu fim mai prejos comparativ cu ediţiile anterioare organizate în Val D’Aosta (Italia), Valladolid (Spania), Lisabona (Portugalia) sau Split (Croaţia).
Carmina: Pe lângă sesiunile de jurizare, juraţii străini au făcut cunoştinţă şi cu cramele şi ospitalitatea Dobrogei, în fiecare zi având loc excursii la crame, precum şi cine dedicate specificului local. Spune-mi te rog mai multe despre asta.
Valentin: “Diversitate” este cuvântul care descrie cel mai bine Dobrogea! Aşa că am gândit întreg programul de vizite şi mese într-un mod care să reflecte această diversitate. Pe lângă vizitele la crame - de la cele mai mici, afaceri de familie, unele cu profil bio-organic, până la giganţii de vinificaţie de milioane de litri - am programat împreună cu partenerii noştri mesele aşa încât fiecare să reprezinte o etnie sau un grup social dobrogean. Astfel, invitaţii noştri au putut intra în contact cu gastronomia tătăreasca, turcească, armânească, românească tradiţională, pescărească dobrogeană sau românească fusion.
Carmina: Înţeleg că între juraţi au fost destul de mulţi buyers din diferite ţări, ceea ce pentru cramele din România reprezintă un mare plus, aceşti buyers luând contact direct atât cu vinurile rose din concurs, cât mai ales cu cramele pe care le-au vizitat pe parcursul zilelor petrecute în Dobrogea. Îmi poţi da câteva informaţii despre feedbackul pe care l-aţi primit de la aceştia? Cum le-au plăcut vinurile şi cramele româneşti?
Valentin: Da, a fost o premieră şi pentru acest concurs! Reprezentanţii CMB au invitat pentru această ediţie un număr semnificativ mai mare de achizitori ai unor mari lanţuri de retail sau reţele de magazine de vinuri din străinătate. Din juriu au mai făcut parte vinificatori, comercianţi de vinuri, comunicatori, jurnalişti, educatori şi somelieri. Dincolo de amabilitățile dictate de statutul de oaspeți, am simțit sincer că toți invitații au apreciat ospitalitatea, vinurile și gastronomia românească. Nu pot spune cu certitudine că le-a plăcut mai mult decât în altă parte sau că au inclus România într-un top al preferinţelor personale, însă au fost încântaţi de diversitatea oferită de gastronomia şi vinurile autohtone şi au apreciat sinceritatea, implicarea şi eforturile producătorilor români de a evolua.
Carmina Nițescu
Winesday.ro & Winesday App