VINARIUM – International Wine Contest 2023 – interviu  Cătălin Păduraru

VINARIUM – International Wine Contest 2023 – interviu Cătălin Păduraru


Pe 2 iunie au fost publicate rezultatele ediției cu numărul 20 a VINARIUM International Wine Contest 2023. Concursul a avut loc la Ploiești pe parcursul mai multor zile la finalul lunii mai, la acesta participând mai mulți jurați străini și români.

Am stat de vorbă cu Cătălin Păduraru, organizatorul concursului iar acesta a fost foarte generos în a-mi povesti atât despre concursul din acest an, cât și despre începuturile concursului și alte detalii importante pe care fiecare iubitor de vin ar trebui să le știe.

Avem nevoie de vinuri medaliate? Cu ce se diferențiază vinurile medaliate și ce rol au medaliile în vânzările de vin? Află din interviul de mai jos.

Carmina Nițescu: Bună Cătălin, îți mulțumesc tare mult că ai acceptat să povestim câte ceva despre Vinarium pentru a da informația mai departe către utilizatorii aplicației mobile dedicată iubitorilor de vin, Winesday App.

Cătălin Păduraru:
Îți mulțumesc pentru oportunitate și mă bucur că utilizatorii aplicației vor să știe mai multe despre Vinarium.

Carmina: Spune-mi te rog câte ceva despre Vinarium. Știu că este cel mai cunoscut concurs de vinuri din România, că este un concurs internațional și că anul acesta tocmai a avut loc ediția cu numărul 20 pentru care te felicit!

Cătălin:
Vinarium are 20 ani, este singurul concurs internațional cu adevărat, singurul al Organizației Internaționale a Viei și Vinului(OIV). Deși este în limita extremă a estului din perspectiva europeană, e mai mare decât multe alte concursuri din Europa inclusiv din Franța, Ungaria. Suntem foarte bine, nu neapărat pentru că suntem noi cei mai deștepți din lume ci pentru că este o piață extrem de potentă, emergentă, în creștere, nu se compară în momentul de față bucata asta central europeană cu nicio altă piață, piața noastră fiind și singura deschisă. În Moldova se beau vinuri moldovenești, în Bulgaria doar vinuri bulgărești, în Ungaria doar vinuri ungurești, în spațiul ex-iugoslav doar vinuri de acolo. Noi suntem singurii care suntem o piață deschisă și poți găsi vinuri din Australia, Nouă Zeelandă, Africa de Sud, Israel și așa mai departe. Pe asta se bazează puterea acestui concurs și prin faptul că da, este riguros organizat spre deosebire de alte concursuri care se organizează în România. Eu am sprijinit si alte concursuri dar sunt edutainment în cel mai fericit caz, acele concursuri nu au nicio monitorizare, nu există cineva care să le controleze. Vinarium este dublu monitorizat de OIV si VINOFED ceea ce îl face de departe cel mai serios instrument de evaluare de pe această piață dincolo de bloggeri, vloggeri care își dau cu părerea.

Carmina: 20 de ani este o perioadă lungă de timp. Cum a evoluat Vinarium în acest timp? Bănuiesc că și lumea vinului s-a schimbat în acești 20 de ani iar ediția din acest an a fost foarte diferită de cum era la începuturi. Povestește-ne te rog puțin cum a început Vinarium: a fost încă de la început un concurs internațional? Din ce țări veneau vinurile din concurs? Cum s-a modificat portofoliul țărilor participante de-a lungul anilor?

Cătălin:
Numit inițial “International Wine Contest of Bucharest” (IWCB), concursul a fost înființat de Dl. Profesor Cotea care a delegat ulterior Patronatul Național al Viei și Vinului (PNVV) să se ocupe de el și l-a adus în câteva etape într-un stadiu minor de sub 200 de probe, nici vorbă de reprezentativitate obligatorie de 40% din străinătate, nici vorbă de jurați majoritari din străinătate așa cum prevede regulamentul OIV și prin 2009 – 2010 a avut 1 an de pauză. De acolo l-am luat eu de la 197 de probe și am făcut unul din concursurile majore ale OIV-ului și de care OIV se mândrește pentru că am avut pe lângă foarte multe invenții: am fost a doua țară care am jurizat pe tablete cu un soft propriu, am fost singurii din pandemie care la data programată, în plină pandemie, am reușit să facem acea formulă online și după aceea o formulă hibrid în timp ce toate celelalte concursuri au amânat pe termen nedefinit, noi la data programată am ținut concursul și a fost de mare ajutor vinarilor în acea primăvară.

Legat de parcursul concursului, nu ține de istoria mea ci de cea de început a concursului. La început se aduceau câteva vinuri din Republica Moldova, câteva cunoștințe din fosta Iugoslavie și câteva din Ungaria, astea erau vinurile din străinătate. Sau mai chemam câte 1-2 jurați care aveau legătură cu România ori că erau etnici români, ori că au studiat în România, aduceau câte un vin în geantă în avion și considerăm că mai aveam încă o țară în concurs. De aici până la a vedea în anii aceștia că trimit probe în concurs firme de care nu am auzit, pe care nu le-am targetat din Spania, Italia, Portugalia mai nou, din Chile (sunt foarte prezenți); acesteia știu că piața românească e bună și că acest concurs este un concurs extrem de serios și cu vizibilitate internațională, aș îndrăzni să spun mai bună decât vizibilitatea din România la scară largă. Oamenii care sunt interesați de vinurile bune știu despre Vinarium.

Legat de protofoliul țărilor participante în concurs principalul atacant din afara granițelor este Republica Moldova, dar pe de altă parte Republica Moldova are același spațiu cultural și identitar. Sigur că ne folosim de faptul că în statistici e o țară străină dar care trimite extem de multe vinuri prin grija ONVV-ului de la Chișinău care este foarte activ spre deosebire de ONVPV-ul românesc care este ineficient și total inactiv.

Apoi sunt italienii care sunt în căutare de piețe, întotdeauna deschiși la nou, nu judecă de sus anumite piețe așa cum au făcut francezii și acum regretă. România este o piață importantă pentru orice producător de vinuri a lumii; nu ai cum să extinzi piața Parisului, garantez  lucrul ăsta, dimpotrivă, piețele mature occidentale se comprimă, în timp ce piața românească crește și crește uneori și cu 2 digits.

Da, există acea variație între Spania, acum și Portugalia, dar în trecut până s-au impus și chiar și vinurile din lumea nouă erau mai prezente. Probabil va fi o revenire după perioada asta de tatonări după pandemie. Sunt convins că piața românească va fi din ce în ce mai aglomerată și Vinarium va trebui să facă o ierarhizare  care nu ține de subiectiv și nici de părerea unuia sau altuia. 

Pe mine mă distrează diferiți influenceri care zic “ce, domne, concurs”. Concursul folosește matematica, statistica, scoate dezechilibrele din schemă (nota cea mai mare și nota cea mai mică), există multe lucruri pe care le face un concurs serios care are control. Noi suntem acolo, plus că de câțiva ani facem acea monitorizare neurofeedback de care o să îți povestesc puțin mai încolo.

Carmina: Tu ai experiența multor concursuri internaționale, atât ca și organizator cât și ca și jurat. Cu ce se deosebește Vinarium de alte concursuri internaționale de vin ce se organizează în alte țări?

Cătălin:
Da, am experiența concursurilor internaționale și stăm mai bine decât multe alte concursuri cu nume foarte puternice în României. Din păcate românii încă se uită peste gard ca să se certifice, nu înțeleg că e bine să-și formeze aici un instrument puternic. Am fost la concursuri majore considerate în lumea asta care aveau vinurile roșii de ziceai că-s scoase de la frapieră, o ordine proastă a seriilor și multe multe alte deficiențe. Unele dintre ele nici nu mai sunt în OIV însă lumea continuă să se uite la ele ca la pomul lăudat. Din punct de vedere al rigorii, al inovației, Vinarium este în top 5 chiar dacă încă are un număr foarte mare de probe, cum este la Berlin - Berliner Wine Trophy - care are niște mii de probe, dar acolo comerțul furnizează o bună parte din probe pentru că ei își doresc o evaluare din afară și câteodată constată că e mai ieftin. Adică mai bine plătesc o dată 5000 – 6000 – 10 000 euro intrarea în concurs cu toate probele de la raft pe care le au decât să plătească un angajat intern care dacă are 2000 – 3000 euro net, în câteva luni depășește acest buget de intrare în concurs. La noi nu s-a înțeles chestia asta, însă în timp se va vedea că corporațiile nu vor putea lăsa lucrurile așa pentru că e o chestiune de randament.

Carmina: Știu că la ediția de anul trecut a Vinarium jurații au fost monitorizați prin metoda Neurofeedback, lucru inovator. Spune-mi te rog ce reprezintă această metodă și cum a fost redată percepția asupra vinurilor jurizate. S-a mai folosit această metodă și la alte concursuri de vinuri?

Cătălin:
Neurofeedback - această metodă este evident în stadiu de cercetare însă în esență am obținut răspunsul clar dacă există diferență între notarea conștientă și percepția creierului, respectiv punctul de satisfacție și punctul de atenție și dacă sunt întotdeauna corelate cu ceea ce punem în fișa de evaluare. Sunt niște diferențe interesante dar pentru a fi relevante statistic să spunem ne-ar trebui o bază de cercetare mult mai mare. Toate cercetările acestea care sunt extrem de costisitoare (de la aparatură, la soft, la oamenii care lucrează), sunt susținute în mod particular de familia Păduraru ceea ce e foarte complicat. O astfel de idee trebuia susținută cu fonduri gurvernamentale, cu tot felul de alte alocări sau chiar sprijinul fundației Vinarium, a institutului vinului, de către forțe private, dar într-o manieră decisivă, nu una de “bifat” că ajutăm și noi cercetarea.

Mergem înainte, sperăm să putem pune mâna pe echipamente din ce în ce mai sofisticate, încercăm tot felul de colaborări cu entități medicale care se ocupă deja cu zona asta în alt sens(medical), dar de unde am putea avea acces la niște date și am putea face alte corelații. Nu s-a folosit această metodă nicăieri în altă parte pentru că este invenția noastră pură, la fel cum e invenția noastră “sunetul vinului” care e o invenție de Nobel care zace undeva într-o țară care la rândul ei își repetă că are potențial, stă pe acest potențial perpetuu nevalorificat. Acea invenție are beneficii și în scop pedagogic, și enologic, și în scop medical, putem vorbi la un moment dat și despre chestia asta.

Carmina: Vinarium beneficiază de o echipă de jurați români și internaționali. Cine sunt aceștia și cum sunt selectați jurații pentru a fi invitați să jurizeze?

Cătălin:
Jurații sunt oameni pe care i-am cunoscut la alte concursuri internaționale, Master of Wine, WSET diploma (dar nu este suficent acest lucru pentru că sunt foarte mulți absolvenți WSET care doar au învățat niște manuale dar nu e suficient asta, îți trebuie experiență în evaluare, asumare, o anumită perspectivă, trebuie să cunoști toate unghiurile de la cel din vie, din cramă, din postura vânzătorului, din postura cumpărătorului elevat), degustători autorizați din România pe care pe unii pot să mă laud că i-am format și Vinarium a fost primul lor concurs și apoi au mai plecat și la alte concursuri. Jurații români sunt minoritari, cei străini sunt majoritari. Sunt oameni din diferite țări, unii dintre ei foarte cunoscuți și importanți (i-am avut alături de noi pe rând): Mike Veseth – The Wine Economist, titularul rubricii de vin din Le Figaro, titularul rubricii de vin din Financial Times, dar care sunt greu de păstrat permanent (aceștia fiind foarte bine plătiți, iar statul român se uită întotdeauna, mai ales când e vorba de un succes organic, în altă parte).

Carmina: Ce criterii trebuie să îndeplinească o cramă pentru a-și înscrie vinurile în concurs? Există o limita de vinuri ce pot fi înscrise?

Cătălin:
Trebuie să fie o cramă normală, oficială, care să aibă un produs cult, să poată avea buletine de analiză; nu există nicio limită de a trimite vinuri în concurs decât ce pe care și-o impune vinificatorul/proprietarul. Nu o să poată trimite vinuri foarte proaste deși din punctul meu de vedere ar trebui să trimită cam toate vinurile din cramă pentru a fi evaluate pentru că vinurile care nu iau medalie nu sunt comunicate publicului, însă producătorul poate avea niște date ca să înțeleagă foarte clar unde ar trebui să lucreze pe un anumit vin. Cam astea sunt criteriile, în rest în concurs sunt înscrise de la vinuri foarte vechi (sunt din ce în ce mai puține, ceea ce e un lucru îmbucurător), până la vinuri foarte noi și foarte foarte noi dacă vorbim de cele din emisfera sudică.

Carmina: Câștigătorii ediției cu numărul 20 a Vinarium au fost anunțați și pot fi găsiți aici pe siteul Vinarium. Spune-mi te rog câte crame participante au fost, câte vinuri au fost analizate în total și câte vinuri au fost medaliate?

Cătălin:
La ediția din acest an au fost înregistrate 1311 probe din 23 de țări: Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Chile, Cipru, Croația, Franța, Germania, Ungaria, India, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Republica Moldova, România, Serbia, Africa de Sud , Spania, Republica Turcia, Ucraina.
Din aceste tari 250 de producători/importatori/comercianți/reprezentanți ai producătorilor și-au înregistrat probele. În concurs au fost înscrise 1230 vinuri liniste, 70 spumante și 11 băuturi spirtoase de origine vitivinicolă. 40,58% din totalul probelor înregistrate provin din afara României – țara organizatoare.

Carmina: Știu că există o limita impusă în ceea ce privește numărul de vinuri medaliate. Spune-mi te rog mai multe despre aceasta dar și despre punctajele ce se pot acordă pentru fiecare medalie în parte (Mare Medalie de Aur, Medalie de Aur, Medalie de Argint). La finalul concursului vinurile medaliate poartă însemnul Vinarium pe ele așa că vor fi ușor de recunoscut de public, însă m-aș bucura ca publicul să știe și punctajele posibile pentru că un vin să primească o medalie sau alta.

Cătălin:
Pragurile de punctaj anul ăsta s-au mărit pentru că OIV a considerat să stăvilească un eventual proces inflaționist de medalii deși acolo oricum aveam o limita de 30% din total vinuri care au punctaj de medalii. Au făcut și lucrul acesta care nu e rău în sine pentru că vinurile cu aur trebuie să aibă un punctaj foarte mare. Era puțin ciudat când comparai cu un Parker sau Wine Spectator și spuneai că ai aur de la 86 de puncte și ei aveau punctaje de 94 – 95 – 96, așa că s-a făcut această aliniere. 

Nouă grilă de notare este următoarea iar în concursul din acest an au fost oferite 11 Mari Medalii de Aur, 286 Medalii de Aur și 122 Medalii de Argint:
  • Mare Medalie de Aur:  93 - 100 puncte
  • Medalie de Aur: 89 – 92,9 puncte
  • Medalie de Argint: 85 - 88,9 puncte
Deocamdată este greu și pentru jurați și pentru producători să ingereze chestia asta pentru că li se pare ciudat când au un vin de 88 de puncte care n-a luat nici măcar argint aplicandu-se noua grilă.

Însemnul “Vinarium” pe vinurile medaliate este din ce în ce mai vizibil, cramele încep să pună din ce în ce mai des, această etichetă autoadezivă, încep să înțeleagă că la raft este un “semn”. Noi i-am spus “în semn” de prețuire, dar când citești poate însemna și “însemn” de prețuire. Este un joc de cuvinte care arată că prețurirea poate fi inclusiv dacă e un preț bun pentru un vin valoros.

La raft foarte mulți oameni simt nevoia să aibă un ghid. Noi am fi făcut și mai mult, am putea pune și realitatea augmentată, dar singuri fiind abandonăm unele proiecte. Avem foarte multe alte proiecte de implementat care stau în așteptare, iar în ceea ce privește organizarea Vinarium este istovitoare. Înseamnă mii de telefoane (fără exagerare), să aduci jurații de pe diferite trasee, să aduci mii de vinuri care să ajungă în depozit, sute de telefoane de la șoferi, acea ordonare în pivniță, ordonare pentru concurs pe zile, pe comisii, pe serii, și așa mai departe.

Carmina: Cătălin, îți mulțumesc tare mult pentru că mi-ai acordat acest timp de a răspunde la întrebări.Pe dată viitoare!
Cătălin:
Și eu îți mulțumesc, Carmina. Ținem legătura!

Alte sugestii

Premiile de excelență Vinul.ro 2023 (ediția XV)
Vinurile medaliate la concursul Top Moldova 2023
Rezultatele Concursului de Vinuri Rose 2023
Premiile Vinuri BIO și Dulce & Aromat 2023 - Vinul.ro
Premiile de Excelență Vinul.ro 2022 (editia XIV)